O dietă vegetariană poate fi asociată cu o serie de beneficii pentru sănătate și cu o calitate nutrițională îmbunătățită. Cu toate acestea, planificarea adecvată este esențială pentru prevenirea deficiențelor nutriționale și a efectelor negative asupra sănătății.
Pe lângă motivele etice și de mediu pentru eliminarea cărnii din dieta cuiva, o dietă vegetariană bine planificată poate, de asemenea, să reducă riscul de boli cronice, să promoveze pierderea în greutate și să îmbunătățească calitatea nutrițională.
Acest articol oferă un ghid pentru începători pentru o dietă vegetariană, inclusiv un exemplu de plan de masă de 1 săptămână.
Ce este o dietă vegetariană?
O dietă vegetariană este o dietă care exclude din dietă carnea, păsările, peștele și fructele de mare. Vegetarienii pot include sau exclude produsele lactate și ouăle din dieta lor, în funcție de tipul de vegetarianism pe care îl urmează. Unii oameni aleg să urmeze o dietă vegetariană din motive etice, religioase sau medicale.
Beneficiile pentru sănătate ale unei diete vegetariene sunt bine cercetate și includ un risc redus de boli cronice, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și unele tipuri de cancer1.
Vegetarienii pot mânca o varietate de alimente, inclusiv fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe. Aceste alimente conțin o gamă largă de nutrienți, cum ar fi fibre, vitamine, minerale și antioxidanți. Cu o planificare adecvată, o dietă vegetariană poate fi completă2.
În ultimii ani, a existat un interes tot mai mare pentru dietele pe bază de plante, care sunt similare cu dietele vegetariene, dar pot include cantități mici de produse de origine animală3. Dietele pe bază de plante sunt asociate cu un risc redus de boli cronice și cu o sănătate generală îmbunătățită1.
Tipuri comune de diete vegetariene
Există diferite tipuri de diete vegetariene, fiecare cu un grad diferit de restricție alimentară. Fiecare tip de dietă vegetariană are propriile sale caracteristici unice și potențiale beneficii pentru sănătate. Iată cele mai comune tipuri de diete vegetariene:
- Lacto-Ovo Vegetarian: Acest tip de dietă vegetariană este cel mai comun și permite produse lactate și ouă, excluzând în același timp carnea, carnea de pasăre și peștele.
-
Lacto-vegetarian: Acest tip de dietă vegetariană permite produsele lactate, dar exclude carnea, carnea de pasăre, peștele și ouăle.
-
Ovo Vegetarianism: Acest tip de dietă vegetariană permite ouăle, dar exclude carnea, carnea de pasăre, peștele și produsele lactate.
-
Vegan: dieta vegană exclude toate produsele de origine animală, inclusiv carnea, păsările de curte, peștele, lactatele și ouăle și se bazează în întregime pe alimente pe bază de plante.
-
Flexitarian: Aceasta este o dietă semi-vegetariană care permite ocazional carne, carne de pasăre și pește, dar accentuează mai ales alimentele pe bază de plante.
Rezumat
O dietă vegetariană este o dietă care exclude din dietă carnea, carnea de pasăre, peștele și fructele de mare. Vegetarienii pot consuma o varietate de alimente pe bază de plante care oferă o gamă largă de nutrienți. Există mai multe tipuri de diete vegetariene, inclusiv lacto-ovo-vegetarian, lacto-vegetarian, ovo-vegetarian și vegan, iar dietele pe bază de plante devin din ce în ce mai populare.
Beneficii pentru sănătate
Dieta vegetariană a câștigat popularitate în ultimii ani și este ușor. Numeroase studii au arătat că această dietă poate oferi mai multe beneficii pentru sănătate. În continuare, ne uităm la diferitele beneficii pentru sănătate ale unei diete vegetariene și la modul în care aceasta poate avea un impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării generale.
Bolile cardiovasculare și dieta vegană
Bolile cardiovasculare sunt una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, dar studiile au arătat că o dietă vegană poate reduce riscul de boli de inimă. Un studiu publicat în Progress in Cardiovascular Diseases a constatat că o dietă vegană este asociată cu un risc mai scăzut de boli de inimă4. În plus, o revizuire a 32 de studii a constatat că o dietă vegetariană poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru boli de inimă5.
Beneficii pentru intestin
O dietă vegetariană este, de asemenea, bună pentru sănătatea intestinului. Un studiu publicat în revista Nutrients a constatat că o dietă vegetariană este asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta boli inflamatorii intestinale (IBD)6. În plus, o revizuire a 15 studii a constatat că o dietă vegetariană poate ajuta la îmbunătățirea microbiotei intestinale, care este esențială pentru sănătatea generală a intestinului7.
Efecte asupra pielii
O dietă vegetariană poate avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra sănătății pielii. Un studiu publicat în revista Nutrients a constatat că o dietă vegetariană este asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta afecțiuni ale pielii, cum ar fi acneea și psoriazisul8. În plus, o revizuire a 27 de studii a constatat că o dietă vegetariană poate îmbunătăți sănătatea pielii prin reducerea stresului oxidativ9.
Dieta de slăbit
Epidemia de obezitate este una dintre problemele majore de sănătate, dar o dietă vegană poate oferi o soluție la această problemă. Un studiu publicat în revista Nutrition a constatat că persoanele care urmează o dietă vegetariană au un indice de masă corporală (IMC) și un procent de grăsime corporală mai scăzute decât nevegetarienii6. În plus, o revizuire a 12 studii a constatat că o dietă vegetariană poate duce la o scădere în greutate mai mare decât o dietă non-vegetariană7.
Dieta vegetariană împotriva cancerului
Apropo de cancer, trebuie remarcat faptul că o dietă vegetariană are un efect protector împotriva anumitor tipuri de cancer. Un studiu publicat în revista Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevenția, a arătat că vegetarienii au un risc mai mic de cancer de colon și rectal10. Mai mult, o revizuire a 96 de studii a constatat că o dietă vegetariană este asociată cu un risc mai scăzut de incidență generală a cancerului11.
Prevenirea și tratamentul diabetului de tip 2
Diabetul de tip 2 este o boală cronică care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Studiile au arătat că respectarea unei diete vegetariene poate reduce semnificativ riscul de diabet de tip 2. De exemplu, un studiu publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane a constatat că persoanele care țineau o dietă vegetariană aveau un risc cu 34% mai mic de a dezvolta diabet de tip 2 în comparație cu cei care urmau o dietă non-vegetariană12. Un alt studiu publicat în revista PLOS Medicine a constatat că o dietă pe bază de plante a fost asociată cu o reducere cu 23% a riscului de diabet de tip 213.
Unul dintre motivele pentru care o dietă vegetariană poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 2 este că este de obicei mai scăzută în grăsimi saturate și mai mare în fibre și carbohidrați complecși. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la reducerea inflamației, care sunt factori importanți în dezvoltarea diabetului de tip 214.
Adoptarea unei diete vegetariene poate fi, de asemenea, un tratament eficient pentru diabetul de tip 2. De exemplu, un studiu publicat în revista Diabetes Care a constatat că o dietă vegetariană a fost asociată cu reduceri mai mari ale hemoglobinei A1c (un marker al controlului zahărului din sânge) în comparație cu o dietă convențională pentru diabetici15. Un alt studiu publicat în Jurnalul Academiei de Nutriție și Dietetică a constatat că o dietă vegetariană a fost asociată cu o sensibilitate îmbunătățită la insulină și cu controlul zahărului din sânge15.
Impactul general asupra mortalității
Unul dintre cele mai semnificative beneficii pentru sănătate ale unei diete vegetariene este impactul acesteia asupra mortalității. Potrivit unui studiu publicat în JAMA Internal Medicine, o dietă vegetariană este asociată cu un risc redus cu 12% de deces din toate cauzele în comparație cu cei non-vegetarieni8. În plus, o dietă vegetariană ajută la reducerea riscului de boli cronice precum bolile de inimă, diabetul și cancerul.
Sănătatea mintală
O dietă vegetariană poate influența pozitiv și sănătatea mintală. Un studiu publicat în revista Nutritional Neuroscience a constatat că o dietă vegetariană a fost asociată cu o stare de spirit îmbunătățită și cu reducerea simptomelor de anxietate și depresie17. În plus, o revizuire a 11 studii a constatat că o dietă vegetariană poate oferi o anumită protecție împotriva bolii Alzheimer18.
Detoxifiere
O dietă vegetariană poate avea și un efect de detoxifiere asupra organismului. Un studiu publicat în revista Nutrients a constatat că o dietă vegetariană poate ajuta la îmbunătățirea funcției hepatice și la reducerea riscului de boli hepatice19. O revizuire a 22 de studii a constatat că o dietă vegetariană este asociată cu un risc mai scăzut de boli renale20.
Rezumat
O dietă vegetariană poate oferi multe beneficii pentru sănătate, iar cercetările continuă să descopere beneficiile unei diete pe bază de plante. Indiferent dacă alegeți să urmați o dietă vegetariană din motive etice, de mediu sau de sănătate, este important să faceți alegeri informate și să vă asigurați că dieta dumneavoastră este bine planificată și bine hrănită.
Dezavantaje potențiale ale unei diete vegetariene
Deși există multe beneficii pentru sănătate ale unei diete vegetariene, există potențiale dezavantaje. Unele dintre principalele preocupări sunt:
Deficiențe de nutrienți
O dietă vegetariană poate fi săracă în anumiți nutrienți care se găsesc în mod obișnuit în produsele de origine animală, cum ar fi vitamina B12, fier, calciu și zinc. Acești nutrienți sunt importanți pentru diferite funcții ale corpului, iar deficiența lor poate duce la probleme de sănătate21. Cu toate acestea, cu o planificare adecvată și suplimentare cu nutrienți, este posibil să obțineți toți nutrienții necesari dintr-o dietă vegetariană22.
Risc crescut de tulburări de alimentație
Studiile au arătat că persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană pot prezenta un risc crescut de a dezvolta tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă și bulimia nervoasă23. Acest lucru se poate datora naturii restrictive a acestor diete și accentul pus pe puritatea alimentelor și evitarea anumitor alimente.
Probleme de mediu
Deși o dietă vegetariană poate avea multe beneficii pentru sănătate, unii susțin că poate să nu fie cea mai ecologică alegere. De exemplu, producția de soia și alte proteine vegetale poate contribui la defrișări și la alte probleme de mediu24. În plus, unele diete vegetariene se bazează în mare măsură pe alimente procesate și ambalate, care pot dăuna mediului prin producerea și eliminarea materialelor de ambalare.
Rezumat
În ciuda potențialelor dezavantaje de luat în considerare atunci când urmează o dietă vegetariană, aceste probleme pot fi abordate cu o planificare și suplimente adecvate. Lucrând cu un profesionist din domeniul sănătății sau cu un dietetician înregistrat, oamenii se pot asigura că primesc toți nutrienții de care au nevoie pentru a rămâne sănătoși. În plus, alegerea surselor de proteine pe bază de plante care sunt produse în mod durabil poate ajuta la atenuarea preocupărilor de mediu.
Conținut de nutrienți vitali
O dietă vegetariană bine planificată poate furniza toți nutrienții esențiali pentru o sănătate optimă. Iată câțiva dintre nutrienții vitali care pot fi găsiți într-o dietă vegetariană
Proteine
Proteinele sunt esențiale pentru construirea și repararea țesuturilor din organism. Sursele vegetariene de proteine includ leguminoase, nuci, semințe și produse din soia, cum ar fi tofu și tempeh22.
Calciul și vitamina D
Calciul și vitamina D sunt esențiale pentru oase și dinți puternici. Sursele vegetariene de calciu includ legumele cu frunze de culoare verde închis, tofu și laptele fortificat pe bază de plante. Vitamina D poate fi obținută din lumina soarelui, lapte fortificat pe bază de plante și suplimente alimentare25.
Vitamina B12
Vitamina B12 este importantă pentru producția de globule roșii și funcția nervoasă. Sursele vegetariene de vitamina B12 sunt limitate, deoarece se găsește în principal în produsele de origine animală. Prin urmare, se recomandă vegetarienilor să ia suplimente de vitamina B12 sau să consume alimente îmbogățite cu vitamina B12, precum laptele sau cerealele pentru micul dejun pe bază de plante26.
Fier și zinc
Fierul este esențial pentru producerea de celule roșii din sânge și pentru transportul oxigenului în organism. Sursele vegetariene de fier includ leguminoasele, legumele cu frunze de culoare verde închis, cerealele integrale, nucile și semințele. Zincul este important pentru funcția imunitară și vindecarea rănilor. Sursele vegetariene de zinc includ leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe7.
Acizi grași Omega-3
Acizii grași Omega-3 sunt importanți pentru sănătatea inimii și pentru funcționarea creierului. Sursele vegetariene de omega-3 includ semințele de in, semințele de chia, semințele de cânepă, nucile și suplimentele pe bază de alge27.
Iodul
Iodul este important pentru funcția tiroidiană și dezvoltarea creierului. Sursele vegetariene de iod includ algele marine, sarea iodata si suplimentele alimentare28.
Rezumat
Atunci când este planificată corespunzător, o dietă vegetariană poate furniza toți nutrienții esențiali pentru o sănătate optimă. Incluzând o varietate de alimente integrale pe bază de plante în dieta ta, oamenii pot fi siguri că primesc toți nutrienții vitali de care au nevoie pentru a rămâne sănătoși.
Poate o dietă vegetariană să fie nesănătoasă?
Deși o dietă bine planificată poate oferi toți nutrienții necesari pentru o sănătate optimă, o dietă vegetariană poate să nu fie întotdeauna sănătoasă și benefică. Iată câteva posibile capcane ale unei diete vegetariene prost planificate:
-
Depende prea mult de alimentele procesate
Multe alimente vegane din supermarketuri sunt puternic procesate și pot fi bogate în zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. O dietă bogată în aceste alimente poate duce la creșterea în greutate, hipertensiune arterială și alte probleme de sănătate29. -
Consumul de prea mulți carbohidrați rafinați Carbohidrații rafinați, cum ar fi pâinea albă, pastele și orezul, lipsesc fibre și nutrienți și pot duce la creșterea glicemiei. O dietă bogată în carbohidrați rafinați poate crește riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare30.
-
Lipsa unor nutrienți esențiali suficienți După cum sa menționat în secțiunea anterioară, o dietă vegetariană care nu a fost bine planificată poate fi deficitară în unele substanțe nutritive cheie, cum ar fi vitamina B12, calciu și fier. Lipsa acestor nutrienți poate duce la probleme de sănătate, inclusiv anemie și oase slabe21.
-
Consumul excesiv de produse lactate și ouă Deși produsele lactate și ouăle sunt surse de proteine, vitamine și minerale, ele pot fi, de asemenea, bogate în grăsimi saturate și colesterol. Consumul excesiv al acestor alimente poate duce la creșterea în greutate și la un risc crescut de boli de inimă31.
-
Restricționarea caloriilor prea mult Dietele vegetariene pot avea mai puține calorii decât dietele pe bază de carne, dar o restricție prea mare de calorii poate duce la malnutriție și alte probleme de sănătate.. Este important să ne asigurăm că o dietă vegetariană oferă suficiente calorii pentru a susține nevoile organismului32.
Rezumat
O dietă vegetariană poate fi o alegere sănătoasă cu o planificare adecvată, dar este important să fii conștient de potențialele capcane. Concentrându-se pe alimente integrale, pe bază de plante și evitând alimentele foarte procesate, oamenii se pot asigura că dieta lor vegetariană este sănătoasă și echilibrată.
Te ajută să slăbești?
O dietă vegetariană poate fi eficientă pentru pierderea în greutate datorită accentului pe care îl pune pe alimente integrale, pe bază de plante. Mai jos sunt câteva modalități potențiale în care o dietă vegetariană poate ajuta la pierderea în greutate.
Aport caloric redus
Dietele vegetariene tind să fie mai puțin calorice decât dietele care includ carne33. Consumând mai puține calorii, o persoană poate crea un deficit caloric, care poate duce la pierderea în greutate.
Mai mult aport de fibre
Alimentele pe bază de plante sunt bogate în fibre, ceea ce poate ajuta o persoană să se simtă plină mai mult timp și să reducă aportul total de calorii34. Alimente precum fructele, legumele și cerealele integrale sunt deosebit de bogate în fibre și vă pot ajuta să pierdeți în greutate.
Aport redus de grăsimi saturate
Carnea și produsele lactate sunt bogate în grăsimi saturate, ceea ce poate contribui la creșterea în greutate și la alte probleme de sănătate35. O dietă vegetariană bogată în alimente integrale, pe bază de plante, sărace în alimente procesate, poate ajuta oamenii să-și reducă aportul de grăsimi saturate și să promoveze pierderea în greutate.
Activitate fizică crescută
Persoanele care urmează o dietă vegetariană pot avea, de asemenea, mai multe șanse să se angajeze în activitate fizică și alte comportamente sănătoase36. Activitatea fizică regulată poate promova pierderea în greutate prin arderea caloriilor și îmbunătățirea sănătății generale.
Rezumat
O dietă vegetariană poate fi un instrument eficient pentru pierderea în greutate atunci când este combinată cu alte stiluri de viață sănătoase. Concentrându-se pe alimente integrale pe bază de plante și reducând consumul de alimente procesate și bogate în grăsimi, oamenii pot crea un deficit de calorii și pot promova pierderea în greutate.
Alimente de consumat
O dietă vegetariană ar trebui să includă o combinație variată de fructe, legume, cereale, grăsimi sănătoase și proteine.
Pentru a înlocui proteinele din carne în dieta dvs., includeți o varietate de alimente vegetale bogate în proteine, cum ar fi cereale integrale, leguminoase, tempeh, tofu și seitan.
Dacă urmați o dietă lacto-ovovegetariană, ouăle și produsele lactate vă pot crește, de asemenea, aportul de proteine.
Consumul de alimente întregi bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, vă va oferi o gamă de vitamine și minerale importante pentru a umple golurile nutriționale.
Iată câteva alimente sănătoase care pot fi consumate în timpul unei diete vegetariene:
- Fructe: mere, banane, fructe de pădure, portocale, pepeni, pere, piersici.
- Legume: verdeață cu frunze, sparanghel, broccoli, roșii, morcovi.
- Cereale: quinoa, orz, hrișcă, orez, ovăz
- Leguminoase: linte, fasole, mazăre, năut
- Nuci: Migdale, nuci, caju, castane
- Seminte: Seminte de in, chia si canepa.
- Grăsimi sănătoase: Ulei de măsline, Avocado
- Proteine: Tempeh, Tofu, Seitan, Natto, Drojdie Nutrițională, Spirulina, Ouă, Lactate
Ce alimente ar trebui evitate?
Există multe varietăți de vegetarianism, fiecare cu propriile limitări.
Vegetarianismul lacto-ovo, cel mai comun tip de dietă vegetariană, elimină toată carnea, păsările de curte și peștele.
Alte tipuri de vegetarieni pot evita, de asemenea, alimente precum ouăle și produsele lactate.
O dietă vegană este cea mai restrictivă formă de vegetarianism, deoarece exclude carnea, păsările de curte, peștele, ouăle, produsele lactate și orice alte produse de origine animală.
În funcție de nevoile și preferințele dvs., poate fi necesar să evitați următoarele alimente într-o dietă vegetariană:
- Carne: carne de vită, vițel și porc
- Păsări de curte: Pui și curcan
- Pește și crustacee: Această restricție nu se aplică peniților.
- Ingrediente pe bază de carne: gelatină, untură, carmin, isinglas, acid oleic și untură.
- Ouă: Această restricție se aplică veganilor și lacto-vegetarienilor.
- Lactate: Această restricție privind laptele, iaurtul și brânza se aplică veganilor și ovovegetarienilor.
- Alte produse de origine animală: veganii pot evita mierea, ceara de albine și polenul.
Meniu pentru dieta vegetariană
Pentru a vă ajuta să începeți, iată un exemplu de plan de masă de 1 săptămână pentru o dietă lacto-ovovegetariană.
Luni
- Mic dejun: Fulgi de ovaz cu fructe, unt de nuci, seminte de in si un pahar de lapte de soia
- Pranz: legume la grătar și hummus pe tortilla de cereale integrale cu salată de linte
- Cina: sandviș banh mi tofu cu salată marinată
Marți
- Mic dejun: omletă cu roșii, usturoi și ciuperci
- Prânz: bărci de dovlecei umplute cu linte, legume și feta cu condimente, cu supă de roșii.
- Cina: curry de naut cu orez basmati
Miercuri
- Mic dejun: iaurt grecesc cu chia seminte si fructe de padure
- Pranz: salata farro cu rosii, castraveti si feta cu supa de linte cu condimente
- Cina: parmezan de vinete si seiitan la gratar cu salată secundară
Joi
- Mic dejun: omletă cu tofu cu ardei sotate, ceapă și spanac
- Prânz: burrito cu orez brun, fasole, avocado, salsa și legume.
- Cina: paella de legume cu tempeh copt și salată secundară
Vineri
- Mic dejun: întreg Pâine prăjită cu cereale cu avocado, năut și drojdie nutritivă
- Prânz: Tofu marinat în pâine pita cu salată grecească
- Cina: Chifteluțe de quinoa și fasole neagră cu tăiței de dovlecei
Sâmbătă
- Mic dejun: smoothie cu kale, fructe de pădure, banane, unt de nuci, lapte de migdale și o lingură de pudră de proteine vegetale bază
- Prânz: burger de fasole neagră cu legume pe chiflă de cereale integrale cu salată de avocado
- Cina: tortilla de cereale integrale cu linte condimentată, legume de grădină pe grătar și pesto
Duminică
- Mic dejun: haș de varză și cartofi dulci
- Prânz: tempeh -ardei grasi umpluti cu dovlecei
- Cina: tacos de fasole neagra cu orez conopida
Ce suplimente ar trebui sa iau?
Dacă urmați o dietă vegetariană bine planificată, care include o varietate de alimente integrale pe bază de plante, este posibil să nu aveți nevoie să luați suplimente. Cu toate acestea, unii nutrienți sunt mai dificil de obținut doar printr-o dietă vegetariană, așa că poate fi necesară suplimentarea. Iată câteva suplimente de luat atunci când urmați o dietă vegetariană:
-
Vitamina B12 Vitamina B12 se găsește în principal în produsele de origine animală, iar vegetarienii pot avea un risc crescut de a face aceasta.deficit. Suplimentele cu vitamina B12 sau alimentele fortificate, cum ar fi laptele vegetal și cerealele pentru micul dejun, pot ajuta la asigurarea unui aport adecvat37.
-
Vitamina D Vitamina D este esențială pentru sănătatea oaselor și funcția imunitară. În timp ce lumina soarelui este cea mai bună sursă de vitamina D, pentru unii oameni le este greu să obțină suficientă. Suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la asigurarea unui aport adecvat38.
-
Acizi grași Omega-3 Acizii grași Omega-3 sunt importanți pentru sănătatea creierului și a inimii. Deși se găsesc în peștele gras, vegetarienii le pot obține din surse precum semințele de in, semințele de chia și nucile. Cu toate acestea, unii oameni pot avea nevoie de un supliment de omega-3 pe bază de alge39.
-
Fier Fierul este important pentru formarea globulelor roșii și transportul oxigenului. Deși fierul se găsește în alimente vegetale, cum ar fi fasolea, lintea și spanacul, poate fi mai dificil de absorbit decât fierul din surse animale. Consumul de alimente bogate în fier împreună cu alimente bogate în vitamina C, cum ar fi citricele, poate ajuta la absorbția fierului. În unele cazuri, poate fi necesară suplimentarea cu fier40.
-
Zinc Zincul este important pentru funcția imunitară și pentru vindecarea rănilor. Deși zincul se găsește în alimente vegetale, cum ar fi leguminoase, cereale integrale și nuci, poate fi mai dificil de absorbit decât zincul din surse animale. Unele persoane pot necesita suplimentare41.
Rezumat
Este important să vă consultați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe suplimentele pentru a determina dacă acestea sunt necesare și sigure pentru dvs..
Întrebări frecvente
Vegetarianismul devine din ce în ce mai popular în întreaga lume. Deși cifrele exacte sunt greu de găsit, diverse studii și sondaje oferă o perspectivă asupra cât de mulți oameni consumă o dietă vegetariană. Iată câteva statistici:
- În ultimele decenii, România a cunoscut o schimbare din ce în ce mai mare către reducerea sau eliminarea consumului de carne - cu cât oamenii sunt mai tineri, cu atât procentul de vegetarieni și vegani este mai mare. Potrivit diverselor estimări, în România, aproximativ 8% din populație urmează o dietă vegetariană sau vegană42- în SUA, aproximativ 5% dintre adulți se consideră vegetarieni și alți 3% - vegani43.
- În Canada, aproximativ 10% dintre adulți se consideră vegetarieni sau în mare parte vegetarieni44.
- În Marea Britanie, aproximativ 14% dintre adulți se consideră vegetarieni sau vegani45.
- în India, unde trăiesc un număr mare de vegetarieni datorită tradițiilor culturale și religioase, aproximativ 30-40% din populație aderă la o dietă vegetariană46.
- În Israel, aproximativ 13% din populație urmează o dietă vegetariană, iar alți 8% urmați o dietă vegană47.
Este important de reținut că aceste cifre pot varia în funcție de definiția specifică a termenului „vegetarian” sau „vegan” utilizată în studii și sondaje. Cu toate acestea, ele oferă o idee generală despre câți oameni aleg să urmeze o dietă pe bază de plante.
Da, o dietă vegetariană bine planificată ne poate oferi toți nutrienții de care avem nevoie. Cu toate acestea, este important să ne asigurăm că dieta include o varietate de alimente bogate în nutrienți și că potențialele deficiențe nutriționale sunt suplimentate atunci când este necesar. De asemenea, este important să consultați un profesionist din domeniul sănătății sau un dietetician înregistrat pentru a vă asigura că o dietă vegetariană satisface nevoile nutriționale individuale.
Răspunsul scurt este da! Cu excepția cazului în care sunt vegani (adică nu mănâncă lactate, ouă sau orice alte produse derivate de la animale), unii vegetarieni mănâncă ouă și aparțin unui grup cunoscut sub numele de lacto-ovo-vegetarieni, care, conform Societății Vegetariene, este cel mai comun tip de dietă fără carne.
Vegetarienii au niveluri mai scăzute de colesterol cu lipoproteine cu densitate scăzută, tensiune arterială scăzută, niveluri mai scăzute de hipertensiune arterială și diabet de tip 2 în comparație cu persoanele care mănâncă carne. Vegetarienii au, de asemenea, un indice de masă corporală mai scăzut, o incidență generală mai scăzută a cancerului și un risc mai scăzut de boli cronice.
Vegetarienii ar trebui să își obțină proteinele dintr-o varietate de surse de plante, inclusiv leguminoase, produse din soia, cereale, nuci și semințe. Ouăle și produsele lactate sunt, de asemenea, o sursă de proteine pentru cei care urmează o dietă lacto-ovo vegetariană.
-
Francesco Sofi, Monica Dinu, Giuditta Pagliai, Low-Calorie Vegetarian Versus Mediterranean Diets for Reducing Body Weight and Improving Cardiovascular Risk Profile: CARDIVEG Study (Cardiovascular Prevention With Vegetarian Diet), Circulation. 2018 Mar 13;137(11):1103-1113. ↩ ↩
-
Eric W Manheimer, Esther J van Zuuren, Zbys Fedorowicz, Paleolithic nutrition for metabolic syndrome: systematic review and meta-analysis1,2, Am J Clin Nutr. 2015 Oct; 102(4): 922–932. ↩
-
Alain J Nordmann, Abigail Nordmann, Matthias Briel, Effects of low-carbohydrate vs low-fat diets on weight loss and cardiovascular risk factors: a meta-analysis of randomized controlled trials, Arch Intern Med. 2006 Feb 13;166(3):285-93. ↩
-
Hope R Ferdowsian, Neal D Barnard, Hope R Ferdowsian, Effects of plant-based diets on plasma lipids, Am J Cardiol. 2009 Oct 1;104(7):947-56. ↩
-
Jingxuan Quek, Grace Lim, Wen Hui Lim, The Association of Plant-Based Diet With Cardiovascular Disease and Mortality: A Meta-Analysis and Systematic Review of Prospect Cohort Studies, Front Cardiovasc Med. 2021; 8: 756810. ↩
-
Hana Kahleova, Emilie Rembert, Jihad Alwarith, Effects of a Low-Fat Vegan Diet on Gut Microbiota in Overweight Individuals and Relationships with Body Weight, Body Composition, and Insulin Sensitivity. A Randomized Clinical Trial, Nutrients. 2020 Oct; 12(10): 2917. ↩ ↩
-
Winston J Craig, Winston J Craig, Health effects of vegan diets, Am J Clin Nutr. 2009 May;89(5):1627S-1633S. ↩ ↩ ↩
-
, Nutritional Update for Physicians: Plant-Based Diets, Perm J. 2013 Spring; 17(2): 61–66. ↩ ↩
-
Monica Dinu, Rosanna Abbate, Gian Franco Gensini, Vegetarian, vegan diets and multiple health outcomes: A systematic review with meta-analysis of observational studies, Crit Rev Food Sci Nutr. 2017 Nov 22;57(17):3640-3649. ↩
-
Yessenia Tantamango-Bartley, Karen Jaceldo-Siegl, Jing Fan, Vegetarian diets and the incidence of cancer in a low-risk population, Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2013 Feb;22(2):286-94. ↩
-
Ambika Satija, Shilpa N Bhupathiraju, Donna Spiegelman, Healthful and Unhealthful Plant-Based Diets and the Risk of Coronary Heart Disease in U. S. Adults, J Am Coll Cardiol. 2017 Jul 25;70(4):411-422. ↩
-
S Tonstad, K Stewart, K Oda, Vegetarian diets and incidence of diabetes in the Adventist Health Study-2, Nutr Metab Cardiovasc Dis. 2013 Apr;23(4):292-9. ↩
-
Frank Qian, Gang Liu, Frank B Hu, Association Between Plant-Based Dietary Patterns and Risk of Type 2 Diabetes: A Systematic Review and Meta-analysis, JAMA Intern Med. 2019 Oct 1;179(10):1335-1344. ↩
-
Effie Viguiliouk, Cyril Wc Kendall, Hana Kahleová, Effect of vegetarian dietary patterns on cardiometabolic risk factors in diabetes: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials, Clin Nutr. 2019 Jun;38(3):1133-1145. ↩
-
Neal D Barnard, Joshua Cohen, David J A Jenkins, A low-fat vegan diet and a conventional diabetes diet in the treatment of type 2 diabetes: a randomized, controlled, 74-wk clinical trial, Am J Clin Nutr. 2009 May;89(5):1588S-1596S. ↩ ↩
-
Hana Kahleova, Kitt Falk Petersen, Gerald I Shulman, Effect of a Low-Fat Vegan Diet on Body Weight, Insulin Sensitivity, Postprandial Metabolism, and Intramyocellular and Hepatocellular Lipid Levels in Overweight Adults: A Randomized Clinical Trial, JAMA Netw Open. 2020 Nov 2;3(11):e2025454. ↩
-
Isabel Iguacel, Inge Huybrechts, Luis A Moreno, Vegetarianism and veganism compared with mental health and cognitive outcomes: a systematic review and meta-analysis, Nutr Rev. 2021 Mar 9;79(4):361-381. ↩
-
Alzbeta Katonova, Katerina Sheardova, Jana Amlerova, Effect of a Vegan Diet on Alzheimer’s Disease, Int J Mol Sci. 2022 Dec; 23(23): 14924. ↩
-
Giuseppe Chiarioni, Stefan Lucian Popa, Andrea Dalbeni, Vegan Diet Advice Might Benefit Liver Enzymes in Nonalcoholic Fatty Liver Disease: an Open Observational Pilot Study, J Gastrointestin Liver Dis. 2021 Mar 12;30(1):81-87. ↩
-
Hao-Wen Liu, Wen-Hsin Tsai, Jia-Sin Liu, Association of Vegetarian Diet with Chronic Kidney Disease, Nutrients. 2019 Jan 27;11(2):279. ↩
-
Ann Reed Mangels, Ann Reed Mangels, Bone nutrients for vegetarians, Am J Clin Nutr. 2014 Jul;100 Suppl 1:469S-75S. ↩ ↩
-
Winston J Craig, Ann Reed Mangels, American Dietetic Association, Position of the American Dietetic Association: vegetarian diets, J Am Diet Assoc. 2009 Jul;109(7):1266-82. ↩ ↩
-
Ramona Robinson-O'Brien, Cheryl L Perry, Melanie M Wall, Adolescent and young adult vegetarianism: better dietary intake and weight outcomes but increased risk of disordered eating behaviors ↩
-
Ramona Robinson-O'Brien, Cheryl L Perry, Melanie M Wall, Adolescent and young adult vegetarianism: better dietary intake and weight outcomes but increased risk of disordered eating behaviors ↩
-
V Messina, A R Mangels, V Messina, Considerations in planning vegan diets: children, J Am Diet Assoc. 2001 Jun;101(6):661-9. ↩
-
Winston J Craig, Winston J Craig, Health effects of vegan diets, Am J Clin Nutr. 2009 May;89(5):1627S-1633S. ↩
-
Brenda C Davis, Penny M Kris-Etherton, Brenda C Davis, Achieving optimal essential fatty acid status in vegetarians: current knowledge and practical implications, Am J Clin Nutr. 2003 Sep;78(3 Suppl):640S-646S. ↩
-
M Krajcovicová-Kudlácková, K Bucková, I Klimes, Iodine deficiency in vegetarians and vegans, Ann Nutr Metab. 2003;47(5):183-5. ↩
-
Ambika Satija, Frank B Hu, Ambika Satija, Plant-based diets and cardiovascular health, Trends Cardiovasc Med. 2018 Oct;28(7):437-441. ↩
-
Joanne Slavin, Justin Carlson, Joanne Slavin, Carbohydrates, Adv Nutr. 2014 Nov 14;5(6):760-1. ↩
-
Megu Y. Baden, Gang Liu, Ambika Satija, Changes in Plant-Based Diet Quality and Total and Cause-Specific Mortality, Circulation. 2019 Sep 17; 140(12): 979–991. ↩
-
Davis BC, Melina V. Becoming Vegan: Comprehensive Edition. Book Publishing Company; 2014. ↩
-
P K Newby, Katherine L Tucker, Alicja Wolk, Risk of overweight and obesity among semivegetarian, lactovegetarian, and vegan women, Am J Clin Nutr. 2005 Jun;81(6):1267-74. ↩
-
Joanne L Slavin, Joanne L Slavin, Position of the American Dietetic Association: health implications of dietary fiber, J Am Diet Assoc. 2008 Oct;108(10):1716-31. ↩
-
Dariush Mozaffarian, Renata Micha, Sarah Wallace, Effects on Coronary Heart Disease of Increasing Polyunsaturated Fat in Place of Saturated Fat: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials, PLoS Med. 2010 Mar; 7(3): e1000252. ↩
-
Hana Kahleova, Susan Levin, Neal D Barnard, Vegetarian Dietary Patterns and Cardiovascular Disease, Prog Cardiovasc Dis. 2018 May-Jun;61(1):54-61. ↩
-
Winston J Craig, Winston J Craig, Health effects of vegan diets, Am J Clin Nutr. 2009 May;89(5):1627S-1633S. ↩
-
Michael F Holick, Michael F Holick, Vitamin D deficiency, N Engl J Med. 2007 Jul 19;357(3):266-81. ↩
-
Donald B. Jump, Christopher M. Depner, Sasmita Tripathy Omega-3 fatty acid supplementation and cardiovascular disease, J Lipid Res. 2012 Dec; 53(12): 2525–2545. ↩
-
Richard Hurrell, Ines Egli, Richard Hurrell, Iron bioavailability and dietary reference values, Am J Clin Nutr. 2010 May;91(5):1461S-1467S. ↩
-
King JC. Zinc. In: Erdman Jr JW, Macdonald IA, Zeisel SH, eds. Present Knowledge in Nutrition. 10th ed. John Wiley & Sons, Inc.; 2012:469-477. ↩
-
Vegetarianism in Romania - In depth analysis https://www.datadiggers-mr.com/post/vegetarianism-in-romania-in-depth-analysis-1-2 ↩
-
Vegetarianism in America. Vegetarian Times. https://www.vegetariantimes.com/special-issues/vegetarianism-in-america. ↩
-
How Many Canadians Are Vegetarian or Vegan? Canadian Grocer. https://www.canadiangrocer.com/uncategorized/how-many-canadians-are-vegetarian-or-vegan-60454. ↩
-
Statistics on Vegetarians and Vegans in the UK. The Vegan Society. https://www.vegansociety.com/news/media/statistics. ↩
-
Srinidhi K. Parthasarathi, Ananda Vardhan Hebbani, Padma Priya Dharmavaram Desai Vegetarian ethnic foods of South India: review on the influence of traditional knowledge Journal of Ethnic Foods volume 9, Article number: 42 (2022) ↩
-
Soffler K. Vegetarianism in Israel. Israel21c. https://www.israel21c.org/vegetarianism-in-israel/.7744 ↩