Sănătatea mintală și starea de spirit sunt componente esențiale ale bunăstării generale. Sănătatea mintală se referă la bunăstarea emoțională, psihologică și socială a unei persoane, în timp ce starea de spirit se referă la starea emoțională a unei persoane la un anumit moment. Atât sănătatea mintală, cât și starea de spirit pot fi influențate de diverși factori, inclusiv genetică, mediu, stil de viață și nutriție.
Sănătatea mintală și starea de spirit joacă un rol crucial în calitatea vieții unei persoane. Sănătatea mintală și starea de spirit precară pot duce la o serie de rezultate negative, inclusiv scăderea productivității, deteriorarea relațiilor sociale și riscul crescut de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea. Pe de altă parte, sănătatea mintală și starea de spirit bună pot duce la îmbunătățirea bunăstării generale, la creșterea rezistenței și la abilități mai bune de a face față.
Vitaminele sunt micronutrienți esențiali care joacă un rol vital în menținerea sănătății generale și a bunăstării. În special, s-a dovedit că anumite vitamine au un impact semnificativ asupra sănătății mintale și asupra stării de spirit. De exemplu, vitamina D a fost asociată cu îmbunătățirea dispoziției și scăderea riscului de depresie și anxietate. S-a demonstrat că și alte vitamine, cum ar fi vitaminele B și vitamina C, joacă un rol în sănătatea mintală și în reglarea dispoziției.
Rezumat
Sănătatea mintală și starea de spirit sunt componente esențiale ale bunăstării generale, iar vitaminele joacă un rol crucial în menținerea sănătății mentale bune și în reglarea dispoziției. S-a demonstrat că vitamina D, vitaminele B și vitamina C au un impact semnificativ asupra sănătății mintale și asupra stării de spirit.
Ce este vitamina D?
Vitamina D este o vitamină solubilă în grăsimi care este esențială pentru menținerea oaselor, dinților și mușchilor sănătoși. De asemenea, joacă un rol crucial în reglarea sistemului imunitar și reducerea inflamației. Vitamina D este unică prin faptul că poate fi sintetizată de organism prin expunerea la lumina soarelui, precum și obținută din surse alimentare.
Definiție și surse de vitamina D
Vitamina D este un grup de secosteroizi solubili în grăsimi, inclusiv vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol). Vitamina D2 se găsește în unele alimente pe bază de plante, cum ar fi ciupercile, în timp ce vitamina D3 este sintetizată în piele atunci când este expusă la lumina soarelui și se găsește și în unele alimente de origine animală, cum ar fi peștele gras și gălbenușurile de ou.
Cum este sintetizată vitamina D în organism
Vitamina D este sintetizată în piele atunci când este expusă la radiațiile ultraviolete B (UVB) de la lumina soarelui. Radiațiile UVB transformă un tip de colesterol din piele în vitamina D3, care este apoi transportată la ficat și rinichi unde este transformată în forma sa activă, calcitriol. Calcitriol reglează apoi absorbția de calciu și fosfor în intestine, care este esențială pentru menținerea oaselor și dinților sănătoși.
Rezumat
Vitamina D este o vitamina liposolubilă care este esențială pentru menținerea oaselor, dinților și mușchilor sănătoși, precum și pentru reglarea sistemului imunitar și reducerea inflamației. Vitamina D poate fi obținută din surse alimentare, cum ar fi peștele gras și gălbenușurile de ou, precum și sintetizată în piele prin expunerea la lumina soarelui. Radiația UVB de la lumina soarelui transformă un tip de colesterol din piele în vitamina D3, care este apoi transformată în forma sa activă, calcitriol, în ficat și rinichi.
Impactul deficienței de vitamina D asupra sănătății mintale
Deficiența de vitamina D a fost legată de o serie de rezultate negative asupra sănătății, inclusiv un risc crescut de afecțiuni psihice. tulburări de sănătate, cum ar fi depresia și anxietatea. În această secțiune, vom explora legătura dintre vitamina D și sănătatea mintală, precum și simptomele și riscurile asociate cu deficitul de vitamina D.
Explicația legăturii dintre vitamina D și sănătatea mintală
Vitamina D joacă un rol crucial în reglarea dispoziției și a funcției cognitive. Studiile au arătat că deficiența de vitamina D este asociată cu un risc crescut de depresie și anxietate, precum și cu alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi schizofrenia și tulburarea bipolară. Receptorii de vitamina D se găsesc în zone ale creierului care sunt implicate în reglarea dispoziției, iar vitamina D s-a dovedit că crește producția de serotonină, un neurotransmițător care este esențial pentru reglarea dispoziției.
Simptomele deficienței de vitamina D
Simptomele deficienței de vitamina D pot varia în funcție de severitatea deficienței. Deficiența ușoară poate să nu provoace simptome vizibile, în timp ce deficiența severă poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv dureri osoase, slăbiciune musculară și oboseală. Alte simptome ale deficienței de vitamina D pot include modificări ale dispoziției, cum ar fi depresia și anxietatea, precum și dificultăți de concentrare și tulburări cognitive.
Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de vitamina D
Deficiența de vitamina D poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv un risc crescut de osteoporoză, fracturi și căderi. De asemenea, poate duce la un risc crescut de anumite tipuri de cancer, boli autoimune și boli infecțioase. În plus, deficiența de vitamina D a fost legată de un risc crescut de tulburări de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate.
Rezumat
Deficiența de vitamina D a fost asociată cu un risc crescut de tulburări de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate. Vitamina D joacă un rol crucial în reglarea stării de spirit și a funcției cognitive, iar deficiența poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv dureri osoase, slăbiciune musculară și oboseală. Deficitul de vitamina D poate crește, de asemenea, riscul anumitor tipuri de cancer, boli autoimune și boli infecțioase.
Vitamina D și depresia
Depresia este o tulburare comună de sănătate mintală care afectează milioane de oameni din întreaga lume. În ultimii ani, a existat un interes din ce în ce mai mare pentru relația dintre vitamina D și depresie. În această secțiune, vom explora legătura dintre vitamina D și depresie, precum și beneficiile suplimentelor cu vitamina D pentru depresie.
Relația dintre vitamina D și depresie
Studiile au arătat că există o asociere semnificativă între deficiența de vitamina D și depresie. Receptorii de vitamina D se găsesc în zone ale creierului care sunt implicate în reglarea dispoziției, iar vitamina D s-a dovedit că crește producția de serotonină, un neurotransmițător care este esențial pentru reglarea dispoziției. Nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de depresie, precum și cu alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și schizofrenia.
Studii și cercetări pe această temă
Mai multe studii au investigat relația dintre vitamina D și depresie. O revizuire sistematică și o meta-analiză a 14 studii au constatat că nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de depresie la adulți4. Un alt studiu a constatat că suplimentarea cu vitamina D a îmbunătățit scorurile depresiei la persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D2. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin relația dintre vitamina D și depresie.
Beneficiile suplimentelor cu vitamina D pentru depresie
În unele studii s-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina D are un efect pozitiv asupra simptomelor depresiei. Un studiu randomizat controlat a constatat că suplimentarea cu vitamina D a îmbunătățit scorurile depresiei la persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D2. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina doza optimă și durata suplimentării cu vitamina D pentru depresie.
Rezumat
Există o asociere semnificativă între deficiența de vitamina D și depresie. Receptorii de vitamina D se găsesc în zone ale creierului care sunt implicate în reglarea dispoziției, iar nivelurile scăzute de vitamina D au fost legate de un risc crescut de depresie. S-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina D îmbunătățește simptomele depresiei în unele studii, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin relația dintre vitamina D și depresie.
Vitamina D și anxietatea
Anxietatea este o tulburare comună de sănătate mintală care afectează milioane de oameni din întreaga lume. În ultimii ani, a existat un interes din ce în ce mai mare pentru relația dintre vitamina D și anxietate. În această secțiune, vom explora legătura dintre vitamina D și anxietate, precum și beneficiile suplimentelor cu vitamina D pentru anxietate.
Relația dintre vitamina D și anxietate
Studiile au arătat că există o asociere semnificativă între deficiența de vitamina D și anxietate. Receptorii de vitamina D se găsesc în zone ale creierului care sunt implicate în reglarea dispoziției, iar vitamina D s-a dovedit că crește producția de serotonină, un neurotransmițător care este esențial pentru reglarea dispoziției. Nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de anxietate, precum și cu alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia și schizofrenia.
Studii și cercetări pe această temă
Mai multe studii au investigat relația dintre vitamina D și anxietate. O revizuire sistematică și o meta-analiză a 11 studii au constatat că nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de anxietate la adulți1. Un alt studiu a constatat că suplimentarea cu vitamina D a îmbunătățit simptomele de anxietate la persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D2. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin relația dintre vitamina D și anxietate.
Beneficiile suplimentelor cu vitamina D pentru anxietate
În unele studii s-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina D are un efect pozitiv asupra simptomelor de anxietate. Un studiu controlat randomizat a constatat că suplimentarea cu vitamina D a îmbunătățit scorurile de anxietate la persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D2. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina doza optimă și durata suplimentării cu vitamina D pentru anxietate.
Rezumat
Există o asociere semnificativă între deficiența de vitamina D și anxietate. Receptorii de vitamina D se găsesc în zone ale creierului care sunt implicate în reglarea dispoziției, iar nivelurile scăzute de vitamina D au fost legate de un risc crescut de anxietate. S-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina D îmbunătățește simptomele de anxietate în unele studii, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin relația dintre vitamina D și anxietate.
Impactul luminii solare asupra stării vitaminei D
Lumina solară este o sursă primară de vitamina D și joacă un rol crucial în menținerea nivelurilor adecvate de vitamina D. in corp. În această secțiune, vom explora rolul luminii solare în sinteza vitaminei D și importanța luminii solare pentru sănătatea mintală.
Rolul luminii solare în sinteza vitaminei D
Când pielea este expusă la lumina soarelui, produce vitamina D3, care este apoi transformată în forma sa activă în ficat și rinichi. Cantitatea de vitamina D produsă de piele depinde de diverși factori, inclusiv ora din zi, sezonul, latitudinea, pigmentarea pielii și utilizarea cremei solare. În general, se recomandă ca oamenii să aibă 10-30 de minute de expunere la soare pe față, brațe și picioare, de două până la trei ori pe săptămână, pentru a menține un nivel adecvat de vitamina D.
Importanța luminii solare pentru sănătatea mintală
S-a demonstrat că expunerea la lumina soarelui are un efect pozitiv asupra sănătății mintale. Expunerea la soare crește producția de serotonină, un neurotransmițător care este esențial pentru reglarea stării de spirit. Nivelurile scăzute de serotonină au fost legate de un risc crescut de depresie și anxietate. De asemenea, sa demonstrat că expunerea la lumina soarelui îmbunătățește calitatea somnului, care este esențială pentru menținerea sănătății mentale bune.
Rezumat
Lumina soarelui joacă un rol crucial în menținerea nivelurilor adecvate de vitamina D în organism. Când pielea este expusă la lumina soarelui, ea produce vitamina D3, care este apoi transformată în forma sa activă în ficat și rinichi. De asemenea, sa demonstrat că expunerea la lumina soarelui are un efect pozitiv asupra sănătății mintale, prin creșterea producției de serotonină și îmbunătățirea calității somnului.
Impactul altor factori asupra stării vitaminei D
Starea vitaminei D poate fi influențată de diverși factori, inclusiv dieta, stilul de viață și factorii de mediu. În această secțiune, vom explora factorii care afectează absorbția și sinteza vitaminei D, precum și impactul stilului de viață și al dietei asupra stării vitaminei D.
Factori care afectează absorbția și sinteza vitaminei D
Mai mulți factori pot afecta absorbția și sinteza vitaminei D. Acestea includ vârsta, pigmentarea pielii, utilizarea cremei solare, latitudinea, anotimpul și ora din zi. Adulții în vârstă și persoanele cu pigmentare mai închisă a pielii au un risc mai mare de deficiență de vitamina D, deoarece pielea lor produce mai puțină vitamina D ca răspuns la expunerea la soare. Utilizarea cremelor solare poate reduce, de asemenea, sinteza vitaminei D cu până la 95%. Viața la latitudini mai mari și în timpul lunilor de iarnă poate reduce, de asemenea, sinteza vitaminei D datorită expunerii reduse la lumina soarelui.
Impactul stilului de viață și al dietei asupra stării vitaminei D
Factorii stilului de viață, cum ar fi activitatea fizică și obezitatea, pot afecta, de asemenea, starea vitaminei D. S-a demonstrat că activitatea fizică crește sinteza vitaminei D, în timp ce obezitatea a fost legată de niveluri mai scăzute de vitamina D. Dieta este un alt factor important care poate afecta starea vitaminei D. Alimentele bogate în vitamina D includ peștele gras, gălbenușurile de ou și alimentele fortificate, cum ar fi laptele și cerealele. Cu toate acestea, poate fi o provocare să obțineți suficientă vitamina D numai din dietă, în special pentru persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană.
Rezumat
Starea vitaminei D poate fi influențată de diverși factori, inclusiv vârsta, pigmentarea pielii, utilizarea cremei solare, latitudine, sezon, activitate fizică, obezitate, si dieta. Adulții în vârstă și persoanele cu pigmentare mai întunecată a pielii prezintă un risc mai mare de deficiență de vitamina D, în timp ce activitatea fizică s-a dovedit că crește sinteza vitaminei D. Dieta este un alt factor important care poate afecta starea vitaminei D și poate fi o provocare să obțineți suficientă vitamina D doar din dietă.
Evaluarea și grupurile cu risc de vitamina D scăzută
Evaluarea nivelurilor de vitamina D este esențială pentru identificarea persoanelor care sunt expuse riscului de deficiență de vitamina D. În această secțiune, vom explora cum să evaluăm nivelurile de vitamina D și grupurile care sunt expuse riscului de a avea un nivel scăzut de vitamina D.
Cum se evaluează nivelurile de vitamina D
Cea mai comună modalitate de a evalua nivelurile de vitamina D este printr-un test de sânge care măsoară concentrația de 25-hidroxivitamina D (25(OH)D) în sânge. Nivelul optim de 25(OH)D este încă o chestiune de dezbatere, dar majoritatea experților sunt de acord că nivelurile sub 20 ng/mL sunt considerate deficitare, în timp ce nivelurile între 20-30 ng/mL sunt considerate insuficiente. Nivelurile de peste 30 ng/ml sunt în general considerate adecvate.
Grupuri cu risc pentru niveluri scăzute de vitamina D
Anumite grupuri prezintă un risc mai mare de deficit de vitamina D decât altele. Acestea includ:
Adulți în vârstă: Pe măsură ce îmbătrânim, pielea noastră devine mai puțin eficientă în producerea de vitamina D ca răspuns la expunerea la lumina soarelui.
Persoanele cu pigmentare mai închisă a pielii: Melanina, pigmentul care dă culoarea pielii, reduce capacitatea pielii de a produce vitamina D ca răspuns la expunerea la soare.
Oamenii care trăiesc la latitudini mai mari: Oamenii care trăiesc la latitudini mai mari primesc mai puțină expunere la soare, în special în lunile de iarnă.
Persoanele care poartă protecție solară: Utilizarea cremelor solare poate reduce sinteza vitaminei D cu până la 95%.
Persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană: Vitamina D se găsește în principal în alimentele de origine animală, astfel încât persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană pot fi la un risc mai mare de deficit de vitamina D.
Rezumat
Evaluarea nivelurilor de vitamina D este esențială pentru identificarea persoanelor care sunt expuse riscului de deficiență de vitamina D. Cel mai comun mod de a evalua nivelul de vitamina D este printr-un test de sânge care măsoară concentrația de 25-hidroxivitamina D (25(OH)D) în sânge. Anumite grupuri prezintă un risc mai mare de deficiență de vitamina D decât altele, inclusiv adulții în vârstă, persoanele cu pigmentare mai închisă a pielii, persoanele care trăiesc la latitudini mai mari, persoanele care poartă protecție solară și persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană.
Tratarea deficitului de vitamina D
Deficitul de vitamina D este o problemă comună, în special în rândul anumitor grupuri de oameni. În această secțiune, vom explora cum să tratam deficiența de vitamina D, doza zilnică recomandată de vitamina D și riscurile și simptomele supradozajului cu vitamina D.
Cum să tratați deficiența de vitamina D
Cel mai eficient mod de a trata deficiența de vitamina D este prin suplimentarea cu vitamina D. Doza recomandată de suplimentare cu vitamina D depinde de severitatea deficienței. Pentru o deficiență ușoară până la moderată, se recomandă de obicei o doză zilnică de 1.000-2.000 UI de vitamina D3. Pentru o deficiență severă, pot fi necesare doze mai mari, sub îndrumarea unui profesionist din domeniul sănătății.
Doza zilnică recomandată de vitamina D
Doza zilnică recomandată de vitamina D variază în funcție de vârstă, sex și alți factori. Institutul de Medicină (IOM) recomandă un aport zilnic de 600-800 UI de vitamina D pentru majoritatea adulților. Cu toate acestea, unii experți sugerează că pot fi necesare doze mai mari pentru a menține nivelurile optime de vitamina D, în special pentru persoanele care sunt expuse riscului de deficiență.
Riscuri și simptome ale supradozajului cu vitamina D
În timp ce vitamina D este esențială pentru o sănătate bună, consumul de prea multă vitamina D poate fi dăunător. Supradozajul cu vitamina D poate provoca o serie de simptome, inclusiv greață, vărsături, constipație, slăbiciune și confuzie. În cazuri severe, supradozajul cu vitamina D poate duce la afectarea rinichilor și la alte probleme grave de sănătate. Limita superioară sigură pentru aportul de vitamina D este de 4.000 UI pe zi pentru majoritatea adulților.
Rezumat
Cel mai eficient mod de a trata deficiența de vitamina D este prin suplimentarea cu vitamina D. Doza recomandată de suplimentare cu vitamina D depinde de severitatea deficienței. Institutul de Medicină (IOM) recomandă un aport zilnic de 600-800 UI de vitamina D pentru majoritatea adulților. Cu toate acestea, unii experți sugerează că pot fi necesare doze mai mari pentru a menține nivelurile optime de vitamina D, în special pentru persoanele care sunt expuse riscului de deficiență. Supradozajul cu vitamina D poate provoca o serie de simptome, iar limita superioară sigură pentru aportul de vitamina D este de 4.000 UI pe zi pentru majoritatea adulților.
Întrebări frecvente
Există unele dovezi care sugerează că suplimentele de vitamina D pot îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mintală. O meta-analiză a 14 studii randomizate controlate a constatat că suplimentarea cu vitamina D a fost asociată cu o reducere semnificativă a simptomelor depresive. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin relația dintre vitamina D și sănătatea mintală.
Există unele dovezi care sugerează că deficiența de vitamina D poate fi legată de un risc crescut de depresie. O revizuire sistematică și o meta-analiză a 31 de studii au constatat că nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de depresie. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin relația dintre vitamina D și depresie.
Da, luarea prea multă vitamina D poate fi dăunătoare. Supradozajul cu vitamina D poate provoca o serie de simptome, inclusiv greață, vărsături, constipație, slăbiciune și confuzie. În cazuri severe, supradozajul cu vitamina D poate duce la afectarea rinichilor și la alte probleme grave de sănătate. Limita superioară sigură pentru aportul de vitamina D este de 4.000 UI pe zi pentru majoritatea adulților.
Lumina soarelui este o sursă naturală de vitamina D, dar cantitatea de vitamina D produsă de piele depinde de diferiți factori, inclusiv culoarea pielii, ora zilei, anotimp și latitudine. În unele cazuri, poate fi dificil să obțineți suficientă vitamina D doar din lumina soarelui, mai ales în lunile de iarnă sau pentru persoanele care trăiesc la latitudini mai mari. În aceste cazuri, poate fi necesară suplimentarea cu vitamina D.
Concluzie și recomandări
În concluzie, vitamina D joacă un rol crucial în menținerea sănătății mentale bune și în reglarea dispoziției. Deficiența de vitamina D a fost legată de un risc crescut de depresie și alte tulburări de sănătate mintală, în timp ce s-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina D îmbunătățește starea de spirit și reduce simptomele depresive.
Recomandări pentru menținerea nivelurilor optime de vitamina D
Pentru a menține nivelurile optime de vitamina D, se recomandă să vă expuneți regulat la soare, să consumați alimente bogate în vitamina D, cum ar fi peștele gras și produsele lactate fortificate, și luați în considerare suplimentarea cu vitamina D dacă este necesar. Doza zilnică recomandată de suplimente de vitamina D depinde de severitatea deficienței, dar majoritatea adulților ar trebui să urmărească un aport zilnic de 600-800 UI de vitamina D.
Este, de asemenea, important de menționat că vitamina D este doar unul dintre mulți factori care pot afecta sănătatea mintală și starea de spirit. O dietă sănătoasă, exercițiile fizice regulate, gestionarea stresului și sprijinul social sunt toate componentele importante ale menținerii sănătății mentale bune.
-
Anglin, R. E., Samaan, Z., Walter, S. D., & McDonald, S. D. (2013). Vitamin D deficiency and depression in adults: systematic review and meta-analysis. The British Journal of Psychiatry, 202(2), 100-107.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23377209/ ↩
-
Kjaergaard, M., Waterloo, K., Wang, C. E., Almas, B., Figenschau, Y., & Hutchinson, M. S. (2011). Effect of vitamin D supplement on depression scores in people with low levels of serum 25-hydroxyvitamin D: nested case-control study and randomised clinical trial. The British Journal of Psychiatry, 198(5), 357-364. ↩↩↩↩
-
Penckofer, S., Kouba, J., Byrn, M., & Estwing Ferrans, C. (2010). Vitamin D and depression: where is all the sunshine?. Issues in mental health nursing, 31(6), 385-393.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2908269/ ↩
-
Shaffer, J. A., Edmondson, D., Wasson, L. T., Falzon, L., & Homma, K. (2014). Vitamin D supplementation for depressive symptoms: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Psychosomatic medicine, 76(3), 190-196.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24632894/ ↩
-
Vellekkatt, F., & Menon, V. (2017). Efficacy of vitamin D supplementation in major depression: A meta-analysis of randomized controlled trials. Journal of postgraduate medicine, 63(4), 239.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29943744/ ↩
-
Holick, M. F. (2007). Vitamin D deficiency. New England Journal of Medicine, 357(3), 266-281. ↩
-
Lambert, G. W., Reid, C., Kaye, D. M., Jennings, G. L., & Esler, M. D. (2002). Effect of sunlight and season on serotonin turnover in the brain. The Lancet, 360(9348), 1840-1842.https://www.thelancet.com/pdfs/journals/lancet/PIIS0140673602117375.pdf ↩
-
Stahl, S. M. (2008). The importance of sunlight in preventing and treating depression. Current psychiatry reports, 10(4), 315-320. ↩
-
Webb, A. R., Kline, L., & Holick, M. F. (1988). Influence of season and latitude on the cutaneous synthesis of vitamin D3: exposure to winter sunlight in Boston and Edmonton will not promote vitamin D3 synthesis in human skin. Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 67(2), 373-378. ↩
-
Wacker, M., & Holick, M. F. (2013). Sunlight and Vitamin D: A global perspective for health. Dermato-endocrinology, 5(1), 51-108.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24494042/ ↩
-
Cashman, K. D., Dowling, K. G., Skrabakova, Z., Gonzalez-Gross, M., Valtuena, J., De Henauw, S., ... & Kiely, M. (2016). Vitamin D deficiency in Europe: pandemic?. The American journal of clinical nutrition, 103(4), 1033-1044.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5527850/ ↩
-
Ross, A. C., Manson, J. E., Abrams, S. A., Aloia, J. F., Brannon, P. M., Clinton, S. K., ... & Shapses, S. A. (2011). The 2011 report on dietary reference intakes for calcium and vitamin D from the Institute of Medicine: what clinicians need to know. The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 96(1), 53-58. ↩
-
Vieth, R. (1999). Vitamin D supplementation, 25-hydroxyvitamin D concentrations, and safety. The American journal of clinical nutrition, 69(5), 842-856. ↩
-
Shaffer, J. A., Edmondson, D., Wasson, L. T., Falzon, L., & Homma, K. (2014). Vitamin D supplementation for depressive symptoms: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Psychosomatic Medicine, 76(3), 190-196.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24632894/ ↩